✦ AstronativaEnciclopedie · Български · English · Español · Português · Français · Deutsch · Italiano · Nederlands · Svenska · Dansk · Norsk

Glosar

Un glosar al cerului: 313 termeni — astronomie, tradiție astrologică și AI, explicați simplu, cu o linie clară între ce se poate măsura și interpretare.

În Astronativa Corpuri cerești Stele și constelații Luna Coordonate Timp Observare Zodii Case Aspecte Tehnici Istorie AI

Termenii din Astronativa

Cerul · Măsurabil — astronomie.

Constelație: Un grup de stele cu nume. Sunt 88 oficiale; 12 se află de-a lungul eclipticii.
Eclipsă: Solară — Luna acoperă Soarele; lunară — Luna trece prin umbra Pământului.
Ecliptică: Drumul pe care Soarele îl parcurge pe cer într-un an. Planetele și Luna se mișcă aproape de el.; În Astronativa este arcul auriu.
Faza Lunii: Cât din Lună este luminat de Soare, văzut de pe Pământ.
Lună Nouă: Luna este între Pământ și Soare și abia se vede. Începutul lunii lunare.
Lună Plină: Pământul este între Soare și Lună; Luna este complet luminată.
Magnitudine: Cât de strălucitoare pare o stea. Cu cât numărul e mai mic, cu atât e mai strălucitoare.
Mișcare retrogradă: Când o planetă pare să se miște înapoi pe cer. Este un efect optic — Pământul o depășește.
Orizont: Linia sub care nu poți vedea cerul de unde te afli. Planetele de sub ea apar estompate în Astronativa.
Precesie: Oscilația lentă a axei Pământului — un cerc complet în aproximativ 26 000 de ani. Din cauza ei, zodiile și constelațiile se îndepărtează.
Staționare: Momentul în care o planetă „stă pe loc” înainte de a se întoarce înapoi sau înainte.
Timp solar mediu local: Înainte de fusurile orare, fiecare oraș avea ora lui după Soare. Contează pentru datele de naștere vechi.
Zodiac: Banda din jurul eclipticii, împărțită în 12 părți egale de 30° — zodiile.
Zodie și constelație: Zodia este o felie de 30° socotită de la punctul vernal; constelația este un grup real de stele. Nu coincid.; Din cauza precesiei, zodiile sunt azi deplasate cu aproximativ 24° față de constelații — zodia Berbec se află în mare parte în constelația Pești.

Interpretare · Tradiție astrologică — pentru inspirație, nu știință.

Ascendent: Zodia care răsare la est în momentul nașterii. Necesită ora exactă.
Aspect: Un unghi stabilit între două planete: conjuncție 0°, sextil 60°, careu 90°, trigon 120°, opoziție 180°.; Unghiul se poate măsura; ce „înseamnă” ține de interpretare.
Aspecte armonioase: Sextil și trigon — tradiția le vede ca ușoare și de sprijin. „Lumină” le arată pe acestea.
Aspecte tensionate: Careu și opoziție — tradiția le vede ca fricțiune care cere efort. „Umbră” le arată pe acestea.
Astrologie electivă: Alegerea datei și a orei pentru un început — o nuntă, un contract, o călătorie.
Casa a 7-a: Partenerul și înțelegerile — pentru asta este profilul „Partener”.
Case: Cele 12 domenii ale vieții din hartă — de la „sine” la „liniște și odihnă”. În Astronativa se numără pe zodii întregi, începând de la Ascendent.
Conducător: Planeta pe care tradiția o leagă de o zodie — de ex. Venus de Taur și Balanță.
Elemente: Foc, Pământ, Aer, Apă — trei zodii în fiecare.
Hartă natală: O imagine a cerului în momentul și locul nașterii tale.
Horoscop pe zodii: O lectură generală pentru toți cei dintr-o zodie — pe case numărate de la zodie.
Luna în gol: Orele de la ultimul aspect al Lunii într-o zodie până intră în următoarea. Tradiția sfătuiește să nu începi nimic nou.
Marea trinitate: Soarele, Luna și Ascendentul tău — cele mai personale trei puncte din hartă.
MC (Mijlocul Cerului): Cel mai înalt punct al eclipticii deasupra locului tău. Se leagă de vocație.
Modalități: Cardinal (începe), fix (menține), mutabil (schimbă).
Orb: Câte grade de abatere de la unghiul exact mai contează ca aspect.
Sinastrie (două hărți): Compararea a două hărți natale — unde vă completați și unde vă frecați.
Tranzit: O planetă care formează azi un aspect cu un punct din harta ta natală.
Umbra retrogradării: Perioada dinainte și de după o retrogradare, în care planeta trece prin aceleași grade.

Bani · Cărțile despre bani și cunoștințele din spatele lor.

Casa a 2-a: Banii tăi, bunurile și ceea ce prețuiești.; Mai multe despre bani — Pecuvo proiectul nostru
Casa a 8-a: Banii comuni, împrumuturile, asigurările, moștenirea.; Mai multe despre bani — Pecuvo proiectul nostru

AI · Inteligență artificială — o unealtă, nu un oracol.

AIscendent: Un joc de cuvinte: ce AI ți se potrivește după astre.
horoscop AI: Un joc: pe ce instrumente AI le „favorizează astrele” azi. Cerul e real, legătura cu AI e o glumă cu învățătură.; AI ca profesie — KAGAMI Academy proiectul nostru
Model de limbaj (LLM): Programul din spatele ChatGPT, Claude, Gemini: estimează următorul cuvânt pe baza unei cantități uriașe de text. Nu „cunoaște” viitorul.; Cum funcționează AI — KAGAMI Academy proiectul nostru
Model local: AI care rulează pe propriul tău calculator, fără a trimite date în exterior.; Cum funcționează AI — KAGAMI Academy proiectul nostru
Prompt: Ce îi scrii unui AI. Cu cât spui mai clar ce vrei și pentru cine, cu atât răspunsul e mai bun.; AI ca profesie — KAGAMI Academy proiectul nostru

Glosarul complet

Corpuri cerești (22)

Asteroidcer: Un asteroid este un corp mic și stâncos care orbitează în jurul Soarelui. Majoritatea asteroizilor se află în centura principală de asteroizi dintre Marte și Jupiter.
Centaur (corp minor)cer: Centaurii sunt corpuri mici înghețate care orbitează printre planetele gigant. Au trăsături atât de asteroizi, cât și de comete.; Articolul →
Chironcer: Chiron este un mic corp înghețat care orbitează între Saturn și Uranus, clasificat drept centaur. Prezintă și activitate asemănătoare cometelor, de aici denumirea 95P.; Articolul →
Chiron în astrologietradiție: În tradiția astrologică, Chiron este legat de tema „vindecătorului rănit”: zone sensibile din care putem crește. Este o interpretare simbolică pentru reflecție, nu un diagnostic.; Articolul →
Cometăcer: Cometa este un corp înghețat care se încălzește în apropierea Soarelui și dezvoltă o comă strălucitoare și o coadă de gaz și praf.; Articolul →
Jupitercer: Jupiter este cea mai mare planetă din sistemul nostru solar, un gigant gazos cunoscut pentru Marea Pată Roșie, o furtună uriașă.; Articolul →
Lilith (Luna Neagră)tradiție: În tradiția astrologică, Lilith este de obicei un punct calculat pe orbita Lunii, cel mai îndepărtat de Pământ. Simbolizează independența și laturile ascunse, incomode ale noastre. Nu este un corp fizic.; Articolul →
Lunacer: Luna este singurul satelit natural al Pământului. Strălucește pe cerul nopții reflectând lumina Soarelui de pe suprafața ei.; Articolul →
Martecer: Marte este a patra planetă de la Soare, cunoscută drept Planeta Roșie datorită prafului de oxid de fier de pe suprafața ei. Are două luni mici, Phobos și Deimos.; Articolul →
Mercurcer: Mercur este cea mai apropiată planetă de Soare și cea mai mică din sistemul nostru solar. Își face înconjurul Soarelui în aproximativ 88 de zile pământene.; Articolul →
Neptuncer: Neptun este cea mai îndepărtată planetă cunoscută de Soare, un gigant de gheață întunecat, rece și bătut de vânturi. Nu poate fi văzut cu ochiul liber.; Articolul →
Pământcer: Pământul este a treia planetă de la Soare și singurul loc despre care știm că găzduiește viață. Are un singur satelit natural, Luna.; Articolul →
Planetăcer: O planetă este un corp ceresc care orbitează în jurul Soarelui, are formă aproape rotundă și și-a curățat vecinătatea orbitei. Aceasta este definiția IAU (Uniunea Astronomică Internațională) din 2006 pentru planetele din Sistemul Solar.; Articolul →
Planetă guvernatoaretradiție: În tradiția astrologică, fiecare semn zodiacal este legat simbolic de o planetă guvernatoare, de exemplu Leul de Soare. Ea este folosită pentru a descrie caracterul semnului.; Articolul →
Planetă piticăcer: O planetă pitică orbitează în jurul Soarelui și are formă aproape rotundă, dar nu și-a curățat orbita de alte obiecte. Pluto, Ceres și Eris sunt exemple.; Articolul →
Planetele în astrologietradiție: În tradiția astrologică, fiecare planetă simbolizează o temă, de exemplu Luna emoțiile, iar Mercur comunicarea. Este un limbaj cultural pentru reflecția asupra sinelui, nu o cauză a evenimentelor.; Articolul →
Plutocer: Pluto este o planetă pitică din Centura Kuiper. A fost considerată a noua planetă până în 2006, când IAU a adoptat o nouă definiție a planetei.; Articolul →
Satelit naturalcer: Un satelit natural este un corp ceresc care orbitează în jurul unei planete sau al altui corp. Luna este satelitul natural al Pământului.
Saturncer: Saturn este o planetă gigant gazoasă, cunoscută pentru spectaculosul său sistem de inele, format în mare parte din particule de gheață. Este a doua cea mai mare planetă din sistemul solar.; Articolul →
Soarelecer: Soarele este steaua din centrul sistemului nostru solar. Lumina și căldura lui susțin viața pe Pământ, iar gravitația lui menține planetele pe orbite.; Articolul →
Uranuscer: Uranus este un gigant de gheață care se rotește înclinat, aproape pe o parte. Are inele slabe și multe luni.; Articolul →
Venuscer: Venus este a doua planetă de la Soare și are dimensiuni asemănătoare cu ale Pământului. Are o atmosferă densă și este cea mai strălucitoare planetă de pe cerul nostru.; Articolul →

Stele și constelații (24)

An-luminăcer: Anul-lumină este distanța pe care o parcurge lumina într-un an, aproximativ 9,46 trilioane de kilometri. Este o unitate de distanță, nu de timp.
Asterismcer: Un asterism este un tipar de stele ușor de recunoscut, care nu este o constelație oficială. Adesea face parte dintr-o constelație mai mare, ca Carul Mare în Ursa Mare.; Articolul →
Betelgeusecer: Betelgeuse este o supergigantă roșie din constelația Orion și una dintre cele mai strălucitoare stele de pe cer. Luminozitatea ei variază, deci este o stea variabilă.; Articolul →
Calea Lacteecer: Calea Lactee este galaxia noastră, cu sute de miliarde de stele. De pe Pământ o vedem ca o dâră pală de lumină pe cerul întunecat.; Articolul →
Cassiopeiacer: Cassiopeia este o constelație nordică în formă de W sau de M. Se află de partea opusă a Stelei Polare față de Ursa Mare.; Articolul →
Catalog stelarcer: Un catalog stelar este o listă de stele cu pozițiile și luminozitatea lor. Exemple moderne provin din misiunile Hipparcos și Gaia ale ESA.; Articolul →
Cele 13 constelații zodiacalecer: Soarele trece prin fața a 13 constelații de-a lungul ecliptice, petrecând în fiecare o perioadă diferită de timp. Cele 12 semne astrologice sunt diviziuni egale și nu coincid exact cu constelațiile.; Articolul →
Cele 88 de constelațiicer: Aceasta este împărțirea oficială a cerului, adoptată de UAI. Fiecare punct de pe cer aparține unei singure constelații, iar granițele au fost fixate în secolul al XX-lea.; Articolul →
Constelațiecer: Constelația este o regiune a sferei cerești cu granițe definite oficial. Uniunea Astronomică Internațională (IAU) recunoaște 88 de constelații care acoperă întregul cer.; Articolul →
Constelațiile zodiaculuicer: Acestea sunt constelațiile prin care trece ecliptica, calea aparentă a Soarelui pe cer. Din punct de vedere astronomic sunt 13, deoarece Ophiuchus se adaugă celor 12 clasice.; Articolul →
Crucea Sudului (Crux)cer: Crucea Sudului este o constelație mică, dar celebră, a cerului sudic. Este folosită pentru a găsi sudul și nu se vede de la latitudinile noastre.; Articolul →
Magnitudine absolutăcer: Este luminozitatea pe care ar avea-o o stea dacă ar fi plasată la distanța standard de 10 parseci. Ne permite să comparăm stelele după luminozitatea lor reală.
Magnitudine aparentăcer: Magnitudinea aparentă arată cât de strălucitoare pare o stea văzută de pe Pământ. Scara merge invers: cu cât numărul este mai mic (sau mai negativ), cu atât obiectul este mai luminos.; Articolul →
Ophiuchus (Șarparul)cer: Ophiuchus este o constelație mare situată pe ecliptică, între Scorpion și Săgetător. Soarele trece prin ea în fiecare an, de la sfârșitul lui noiembrie până la jumătatea lui decembrie.; Articolul →
Orioncer: Orion este una dintre cele mai ușor de recunoscut constelații, cu trei stele care formează „centura” sa. Se vede iarna din emisfera nordică și include strălucitoarele Rigel și Betelgeuse.; Articolul →
Pleiadelecer: Pleiadele sunt un roi stelar tânăr din constelația Taur. Cu ochiul liber, de obicei se pot distinge șase sau șapte stele.; Articolul →
Semn vs constelațietradiție: Un semn este o diviziune de 30° a zodiacului tropical, în timp ce o constelație este o porțiune de cer cu stele. Din cauza precesiei (lenta oscilație a axei Pământului), astăzi ele nu se mai suprapun.; Articolul →
Semnele zodiacaletradiție: În tradiția astrologică, zodiacul este un cerc cu 12 diviziuni egale de 30°, care începe de la punctul echinocțiului de primăvară. Semnele sunt un cadru cultural pentru o lectură simbolică, nu o împărțire științifică a cerului.; Articolul →
Siriuscer: Sirius este cea mai strălucitoare stea de pe cerul nopții, în constelația Câinele Mare. Este relativ aproape de noi, la aproximativ 8,6 ani-lumină.; Articolul →
Steacer: O stea este o imensă sferă de gaz fierbinte care strălucește deoarece fuziunea nucleară din miezul ei eliberează energie. Cea mai apropiată stea de noi este Soarele.; Articolul →
Steaua Polară (Polaris)cer: Steaua Polară se află foarte aproape de polul nord ceresc, așa că pare aproape nemișcată, în timp ce celelalte stele se rotesc în jurul ei. Ne ajută să găsim nordul noaptea.; Articolul →
Triunghiul de Varăcer: Triunghiul de Vară este un asterism format din trei stele strălucitoare: Vega, Deneb și Altair. Aparțin unor constelații diferite și se văd sus pe cerul verii.; Articolul →
Ursa Marecer: Ursa Mare este o constelație mare din emisfera nordică. Cele șapte stele strălucitoare ale ei formează Carul Mare, cu ajutorul căruia poți găsi Steaua Polară.; Articolul →
Zodiac tropical și sideraltradiție: Zodiacul tropical se măsoară de la echinocțiul de primăvară și este folosit în astrologia occidentală. Zodiacul sideral se măsoară în raport cu stelele și este folosit, de exemplu, în astrologia vedică.; Articolul →

Luna (25)

Apogeucer: Apogeul este punctul de pe orbita Lunii în care aceasta este cea mai departe de Pământ. Atunci Luna pare puțin mai mică pe cer.; Articolul →
Eclipsăcer: O eclipsă apare când un corp ceresc intră în umbra altuia sau este ascuns de acesta. Pentru Pământ, cele mai cunoscute sunt eclipsele de Soare și de Lună.
Eclipsă de Lunăcer: O eclipsă de Lună are loc la Lună Plină, când Luna trece prin umbra Pământului. Poate fi observată cu ochiul liber din toată partea nocturnă a planetei.; Articolul →
Eclipsă de Soarecer: O eclipsă de Soare are loc la Lună Nouă, când Luna trece în fața Soarelui și aruncă o umbră pe o parte a Pământului. Nu privi niciodată Soarele fără protecție adecvată pentru ochi.; Articolul →
Eclipsă inelarăcer: O eclipsă inelară are loc când Luna este mai departe de Pământ și pare prea mică pentru a acoperi complet Soarele. În jurul ei rămâne un inel luminos.; Articolul →
Eclipsă totală de Soarecer: Într-o eclipsă totală de Soare, Luna acoperă complet discul Soarelui pentru observatorii aflați pe o fâșie îngustă de pe Pământ. Atunci devine vizibilă coroana solară.; Articolul →
Eclipsele în astrologietradiție: În tradiția astrologică, eclipsele sunt legate de sfârșituri, începuturi noi și reflecție. Este o interpretare culturală: eclipsele nu provoacă evenimente în viața noastră, dar pot fi un prilej de a face o pauză și de a reflecta.; Articolul →
Fază lunarăcer: Faza lunară este porțiunea din fața luminată a Lunii pe care o vedem de pe Pământ. Se schimbă pe măsură ce Luna orbitează în jurul nostru și se modifică unghiul dintre Soare, Lună și observator.; Articolul →
Luna Albastrăcer: Luna Albastră este a doua Lună Plină dintr-o lună calendaristică sau, după altă definiție, a treia din patru Luni Pline ale unui anotimp. Nu înseamnă că Luna are culoarea albastră.; Articolul →
Luna în creșterecer: Luna este în creștere între Luna nouă și Luna plină, când partea ei luminată crește de la o zi la alta. În emisfera nordică, partea luminată se află în dreapta.; Articolul →
Luna Nouăcer: Luna Nouă apare când Luna se află aproximativ între Pământ și Soare, astfel încât fața ei neluminată este îndreptată spre noi. Atunci Luna este aproape invizibilă pe cer.; Articolul →
Luna plinăcer: Luna plină este faza în care Pământul se află aproximativ între Soare și Lună, astfel încât întreaga față orientată spre noi este luminată. Luna răsare în jurul apusului.; Articolul →
Luna sângeriecer: „Luna sângerie” este un nume popular pentru Luna în timpul unei eclipse totale de Lună, când capătă o culoare roșiatică. Culoarea apare pentru că atmosfera Pământului refractă lumina roșie spre Lună.; Articolul →
Lună descrescătoarecer: Luna descrește între Luna Plină și Luna Nouă, pe măsură ce partea ei luminată se micșorează treptat. În emisfera nordică, partea luminată se află în stânga.; Articolul →
Lună sinodicăcer: Luna sinodică este timpul dintre două faze lunare identice, de exemplu de la Luna Nouă la următoarea Lună Nouă. Durează aproximativ 29,5 zile.; Articolul →
Micro-Lunăcer: O micro-Lună este o Lună Plină care are loc aproape de apogeu. Luna pare puțin mai mică și mai slabă decât de obicei.; Articolul →
Nodul ascendentcer: Nodul ascendent este punctul în care Luna traversează ecliptica de la sud la nord. Punctul opus este nodul descendent.; Articolul →
Nodul Nord (în astrologie)tradiție: În tradiția astrologică, Nodul Nord simbolizează o direcție de creștere și lecții necunoscute, iar Nodul Sud reprezintă obiceiurile familiare. Este o interpretare simbolică, nu o afirmație științifică.; Articolul →
Nodurile lunarecer: Nodurile lunare sunt cele două puncte în care orbita Lunii intersectează planul ecliptic. Eclipsele au loc doar atunci când Luna Nouă sau Luna Plină se află aproape de un nod.; Articolul →
Orbita lunarăcer: Orbita lunară este drumul Lunii în jurul Pământului. Este ușor eliptică și înclinată cu aproximativ 5° față de ecliptică (calea aparentă a Soarelui).; Articolul →
Perigeucer: Perigeul este punctul de pe orbita Lunii în care aceasta se află cel mai aproape de Pământ. Orbita este o elipsă, așa că distanța variază.; Articolul →
Primul pătrarcer: Primul pătrar este faza aflată la un sfert din drumul Lunii în jurul Pământului după Luna nouă. Vedem jumătate din discul Lunii luminat.; Articolul →
Saroscer: Sarosul este o perioadă de aproximativ 18 ani și 11 zile, după care Soarele, Pământul și Luna revin la o geometrie aproape identică. Astfel, eclipsele se repetă în serii similare.; Articolul →
Sezon al eclipselorcer: Un sezon al eclipselor este o fereastră de aproximativ o lună și jumătate în care Soarele se află aproape de un nod lunar, astfel că sunt posibile eclipse de Soare și de Lună. Există cam două astfel de sezoane pe an.; Articolul →
Superlunacer: Superluna este o Lună Plină sau Nouă care apare aproape de perigeul Lunii. O superlună plină arată puțin mai mare și mai strălucitoare, deși diferența este subtilă.; Articolul →

Coordonate (21)

Ascensie dreaptăcer: Ascensia dreaptă este echivalentul longitudinii pe cer: unghiul unui obiect măsurat spre est față de punctul echinocțiului de martie. Se exprimă de obicei în ore, minute și secunde.
Azimut și altitudinecer: Coordonatele orizontale îți arată încotro să privești dintr-un anumit loc și moment. Azimutul este direcția pe busolă de-a lungul orizontului, iar altitudinea este unghiul deasupra lui.; Articolul →
Coordonate eclipticecer: Acest sistem folosește ecliptica drept plan de referință. Este practic pentru descrierea pozițiilor Soarelui, ale Lunii și ale planetelor.; Articolul →
Declinațiecer: Declinația este distanța unghiulară a unui obiect la nord sau la sud de ecuatorul ceresc, asemănător latitudinii de pe Pământ. Se măsoară în grade.
Echinocțiucer: Echinocțiul este momentul în care Soarele traversează ecuatorul ceresc, iar ziua și noaptea au durate aproape egale. Se întâmplă de două ori pe an, în martie și în septembrie.; Articolul →
Ecuator ceresccer: Ecuatorul ceresc este ecuatorul Pământului proiectat pe sfera cerească. Împarte cerul într-o jumătate nordică și una sudică.
Elongațiecer: Elongația este unghiul dintre o planetă și Soare, văzut de pe Pământ. Pentru Mercur și Venus, elongația maximă este cel mai bun moment pentru observare.; Articolul →
Înclinarea axeicer: Axa de rotație a Pământului este înclinată cu aproximativ 23,4° față de perpendiculara pe planul orbitei sale. Această înclinare provoacă anotimpurile.; Articolul →
Mișcare directă (prograde)cer: Aceasta este mișcarea aparentă obișnuită a planetelor pe fundalul stelelor, de la vest spre est. Planetele se mișcă astfel în cea mai mare parte a timpului.; Articolul →
Mișcare diurnăcer: Soarele, Luna și stelele par să se deplaseze în fiecare zi de la est la vest. În realitate, acest lucru este cauzat de rotația Pământului în jurul axei sale.; Articolul →
Mișcare retrogradăcer: Uneori o planetă pare să se miște înapoi pe fundalul stelelor. Este un efect aparent de perspectivă, cauzat de vitezele orbitale diferite ale Pământului și ale planetei.; Articolul →
Nadircer: Nadirul este punctul opus zenitului, chiar sub picioarele observatorului. Nu poate fi văzut niciodată, fiindcă se află sub orizont.
Opozițiecer: Opoziția apare când o planetă exterioară se află pe partea opusă a cerului față de Soare. Răsare la apusul Soarelui și este cel mai bine plasată pentru observare.; Articolul →
Planete retrograde (în astrologie)tradiție: În tradiția astrologică, o planetă retrogradă este asociată cu revizuirea, reflecția și încetinirea ritmului. Este o lectură simbolică, nu o cauză a evenimentelor, și poate fi privită ca o invitație liniștită la reflecție.; Articolul →
Pol ceresccer: Polii cerești sunt punctele de pe cer spre care este orientată axa de rotație a Pământului. Din cauza rotației Pământului, stelele par să se rotească în jurul lor.; Articolul →
Precesiecer: Precesia este lenta legănare a axei Pământului, asemănătoare cu cea a unui titirez. Un ciclu complet durează aproximativ 26.000 de ani și deplasează polii cerești și punctele echinocțiilor.; Articolul →
Punct staționarcer: Punctul staționar este momentul în care o planetă pare să se oprească pe fundalul stelelor, înainte de a-și schimba direcția: de la mișcare directă la retrogradă sau invers.; Articolul →
Punctul echinocțiului de martie (punctul vernal)cer: Este punctul în care Soarele traversează ecuatorul ceresc de la sud la nord. Ascensia dreaptă se măsoară pornind de la el, iar zodiacul tropical începe aici, la 0° Berbec.; Articolul →
Sfera cereascăcer: Sfera cerească este o sferă imaginară în jurul Pământului, pe care stelele și planetele par proiectate. Astronomii o folosesc pentru a descrie unde se află un astru pe cer, fără a avea nevoie de distanța lui.
Sistemul de coordonate ecuatorialecer: Este cel mai răspândit sistem pentru localizarea obiectelor pe cer. Poziția este dată prin ascensie dreaptă și declinație și nu depinde de locul observatorului.
Solstițiucer: Solstițiul este momentul în care Soarele atinge punctul cel mai nordic sau cel mai sudic de pe cer. Marchează cea mai lungă și cea mai scurtă zi din an.; Articolul →

Timp (17)

An bisectcer: Un an bisect are o zi în plus, 29 februarie. Se adaugă pentru că anul tropic nu are exact 365 de zile, ceea ce menține calendarul în acord cu anotimpurile.
An sideralcer: Anul sideral este timpul în care Pământul parcurge o orbită completă în jurul Soarelui față de stelele îndepărtate. Este cu aproximativ 20 de minute mai lung decât anul tropic, din cauza precesiei.; Articolul →
An tropiccer: Anul tropic este timpul dintre două echinocțiuri de martie consecutive, aproximativ 365,24 zile. Calendarul nostru se bazează pe el, ceea ce păstrează anotimpurile la același loc în fiecare an.; Articolul →
Anotimpurilecer: Anotimpurile apar din cauza înclinării axei Pământului, nu a distanței față de Soare. De-a lungul anului, fiecare emisferă primește o cantitate diferită de lumină solară.; Articolul →
Calendar lunarcer: Un calendar lunar numără lunile după fazele Lunii. Unele culturi și tradiții religioase îl folosesc, adesea alături de un calendar solar.; Articolul →
Calendarul gregoriancer: Calendarul gregorian este calendarul solar folosit astăzi în cea mai mare parte a lumii. A fost introdus în 1582 ca o îmbunătățire a calendarului iulian, pentru a ține mai bine pasul cu anotimpurile.
Calendarul iuliancer: Calendarul iulian a fost stabilit prin reforma lui Iulius Caesar din 46 î.Hr. și a intrat în vigoare în 45 î.Hr. Are 365 de zile plus o zi bisectă la fiecare patru ani, deci anul său mediu este puțin mai lung decât anul tropic și se decalează lent față de anotimpuri.
Data iulianăcer: Data iuliană este o numărătoare continuă a zilelor, cu fracție zecimală, pornind de la un punct fix din antichitate. Astronomii o folosesc pentru a compara ușor momente, fără să se preocupe de luni și ani bisecți.
Fusuri orarecer: Fusurile orare sunt regiuni ale Pământului care folosesc aceeași oră oficială. Există pentru că Soarele răsare și apune în momente diferite la longitudini diferite.; Articolul →
Înclinarea axeicer: Axa Pământului este înclinată cu aproximativ 23,4° față de planul orbitei sale. Această înclinare provoacă anotimpurile.; Articolul →
Ora localăcer: Ora locală este ora afișată de ceasuri într-un anumit loc, conform fusului său orar. Contează atunci când se calculează cerul pentru un oraș și un moment anume.; Articolul →
Periheliu și afeliucer: Perihelul este punctul de pe orbita Pământului cel mai apropiat de Soare, iar afeliul este punctul cel mai îndepărtat. Pământul ajunge la periheliu la începutul lunii ianuarie.; Articolul →
Precizia efemeridelorAI: Pozițiile astronomice provin din date și modele matematice, nu din presupunerile unui model de limbaj. De aceea Astronativa se bazează pe calcul, iar AI-ul ajută doar la explicații.; Articolul →
Timp sideralcer: Timpul sideral îți arată ce parte a cerului trece acum prin meridianul tău local (linia imaginară nord–sud care trece prin punctul de deasupra capului). Se măsoară în raport cu stelele, nu cu Soarele, așa că o zi siderală este puțin mai scurtă decât ziua noastră obișnuită.; Articolul →
Timp solarcer: Timpul solar se bazează pe poziția Soarelui pe cer. În timpul solar adevărat, amiaza este momentul în care Soarele se află în punctul cel mai înalt deasupra orizontului.; Articolul →
Timp universal coordonat (UTC)cer: UTC este standardul mondial de timp, de la care se definesc toate fusurile orare. Se bazează pe ceasuri atomice și este menținut în acord cu rotația Pământului.; Articolul →
Zi sideralăcer: Ziua siderală este timpul în care Pământul face o rotație completă față de stelele îndepărtate, aproximativ 23 de ore și 56 de minute. Ziua solară este puțin mai lungă, deoarece Pământul se deplasează și în jurul Soarelui.; Articolul →

Observare (23)

Adaptarea la întunericcer: Adaptarea la întuneric este felul în care ochii tăi se obișnuiesc cu întunericul. De obicei durează aproximativ 20–30 de minute până vezi stele mai slabe; lumina albă anulează efectul, de aceea observatorii folosesc o lanternă roșie.; Articolul →
Aperturăcer: Apertura este diametrul lentilei sau oglinzii principale a unui telescop sau a unui binoclu. Ea determină cât de multă lumină este colectată și cât de fine sunt detaliile pe care le poți distinge.; Articolul →
Binoclucer: Binoclul este o pereche de lunete identice prin care privești cu ambii ochi. Este un început excelent pentru începători: arată craterele Lunii, sateliții lui Jupiter și roiurile de stele. Mărimile se scriu ca 10×50: mărire × diametrul lentilei în milimetri.; Articolul →
Cer întunecatcer: Un cer întunecat este un loc cu puțină lumină artificială, unde se văd multe stele. Cu cât te îndepărtezi mai mult de oraș, cu atât e mai bine, iar Calea Lactee devine clar vizibilă.; Articolul →
Constelațiecer: Constelația este o regiune a cerului cu limite stabilite de Uniunea Astronomică Internațională (IAU), adesea denumită după un desen format de stele. Sunt 88 în total și acoperă întregul cer.; Articolul →
Hartă stelarăcer: O hartă stelară este o hartă a stelelor și constelațiilor, adesea așa cum se văd dintr-un anumit loc și la un anumit moment. Te ajută să recunoști formele familiare și să te orientezi pe cer.; Articolul →
Magnitudine aparentăcer: Magnitudinea aparentă măsoară cât de strălucitor pare un obiect văzut de pe Pământ. Scala merge invers: un număr mai mic înseamnă un obiect mai strălucitor, iar sub un cer întunecat ochiul liber ajunge până la magnitudinea 6.; Articolul →
Mărirecer: Mărirea arată de câte ori mai mare apare un obiect. Este egală cu distanța focală a telescopului împărțită la distanța focală a ocularului. O mărire mai mare nu înseamnă întotdeauna o imagine mai bună.; Articolul →
Meteor (stea căzătoare)cer: Un meteor este dâra de lumină vizibilă atunci când o particulă mică din spațiu arde în atmosfera Pământului. Nu are nicio legătură cu o stea adevărată.; Articolul →
Montură de telescopcer: Montura este suportul care ține telescopul și îți permite să îl îndrepți spre țintă. O montură stabilă contează cel puțin la fel de mult ca telescopul însuși.; Articolul →
Ocularcer: Ocularul este lentila interschimbabilă prin care te uiți la telescop. Schimbându-l, se schimbă mărirea.; Articolul →
Perseidecer: Perseidele sunt o ploaie de meteori cu maximul în jurul mijlocului lui august, cu radiantul în constelația Perseu. Este legată de cometa Swift–Tuttle și este una dintre cele mai îndindrăgite ploi de vară.; Articolul →
Planetariucer: Planetariul este o sală cu cupolă în care cerul nopții este proiectat pe tavan. Îți permite să vezi stelele și planetele oricând, indiferent de vreme.
Planisferăcer: Planisfera este o hartă stelară rotativă, alcătuită din două discuri. Setezi data și ora, iar ea arată ce stele se află deasupra orizontului.; Articolul →
Ploaie de meteoricer: O ploaie de meteori este o perioadă în care apar mai multe stele căzătoare. Se întâmplă când Pământul traversează un nor de praf și resturi, lăsat cel mai adesea de o cometă.; Articolul →
Poluare luminoasăcer: Poluarea luminoasă înseamnă iluminat artificial excesiv sau prost direcționat, care estompează cerul nopții. Din cauza ei, din orașe se văd mult mai puține stele, iar Calea Lactee adesea nu se vede deloc.; Articolul →
Radiantcer: Radiantul este punctul de pe cer din care par să provină meteorii unei ploi de stele căzătoare. Este un efect de perspectivă, deoarece particulele se mișcă pe traiectorii aproape paralele. O ploaie de meteori este de obicei numită după constelația radiantului ei.; Articolul →
Scala Bortlecer: Scala Bortle este o măsură în nouă trepte a întunericului cerului nopții. Clasa 1 este cel mai întunecat cer, iar clasa 9 este cerul din centrul orașelor.; Articolul →
Telescopcer: Telescopul adună lumina de la obiecte îndepărtate și le face să pară mai luminoase și mai mari. Cu cât apertura sa (diametrul lentilei sau al oglinzii) este mai mare, cu atât adună mai multă lumină.; Articolul →
Telescop Dobsoncer: Telescopul Dobson este un telescop reflector montat pe o bază simplă, rotitoare, care se mișcă stânga-dreapta și sus-jos. Este ușor de folosit și oferă o deschidere mare la un preț rezonabil.; Articolul →
Telescop reflectorcer: Reflectorul este un telescop care adună lumina cu ajutorul unei oglinzi curbe. Oferă o deschidere mare la un preț accesibil, de aceea este popular pentru observarea nebuloaselor și a galaxiilor.; Articolul →
Telescop refractorcer: Refractorul este un telescop care adună lumina cu ajutorul unei lentile. De obicei necesită puțină întreținere și oferă imagini clare, cu contrast ridicat, ale Lunii și ale planetelor.; Articolul →
ZHR (rata orară zenitală)cer: ZHR este numărul teoretic de meteori pe oră pe care i-ar vedea un observator sub un cer perfect întunecat, cu radiantul la zenit. În practică, de obicei vezi mai puțini.; Articolul →

Zodii (24)

Balanțătradiție: Zodie de aer și cardinală. Tradiția o asociază cu echilibrul, parteneriatul și căutarea armoniei.; Articolul →
Berbectradiție: Primul semn al zodiacului, de foc și cardinal. Tradiția îl înfățișează ca simbol al curajului, al începuturilor și al sincerității.; Articolul →
Capricorntradiție: Zodie de pământ și cardinală. În tradiție simbolizează hotărârea, responsabilitatea și răbdarea.; Articolul →
Constelațiile zodiacalecer: Acestea sunt constelațiile prin care trece ecliptica. Au dimensiuni diferite și nu coincid cu semnele astrologice egale, de 30°.; Articolul →
Eclipticăcer: Ecliptica este drumul anual aparent al Soarelui pe cer, proiecția planului orbitei Pământului pe sfera cerească. Zodiacul astrologic se măsoară de-a lungul acestei linii.; Articolul →
Elementeletradiție: În tradiția astrologică, cele 12 zodii sunt grupate în patru elemente: foc, pământ, aer și apă. Fiecare element descrie un anumit mod de a trăi și de a exprima lucrurile.; Articolul →
Fecioarătradiție: Un semn de pământ și mutabil. În tradiție simbolizează atenția la detalii, ordinea și dorința de a fi de folos.; Articolul →
Gemenitradiție: Zodie de aer și mobilă. Tradiția o asociază cu curiozitatea, vorbirea, învățarea și versatilitatea.; Articolul →
Leutradiție: Semn de foc și fix. Tradiția îl asociază cu generozitatea, creativitatea și dorința de exprimare de sine.; Articolul →
Modalități (cruci)tradiție: Pe lângă elemente, zodiile se împart în trei modalități, sau cruci: cardinală, fixă și mutabilă. Ele descriu cum se raportează o zodie la schimbare și la succesiunea anotimpurilor.; Articolul →
Ractradiție: Semn de apă și cardinal. În tradiție simbolizează căminul, grija și sensibilitatea emoțională.; Articolul →
Săgetătortradiție: Zodie de foc și mutabilă. Tradiția o asociază cu călătoriile, optimismul și căutarea sensului.; Articolul →
Scorpiontradiție: Un semn de apă și fix. În tradiție simbolizează profunzimea, pasiunea și transformarea.; Articolul →
Semn zodiacaltradiție: Un semn zodiacal este una dintre cele 12 secțiuni de 30° de-a lungul ecliptice (calea aparentă a Soarelui). Tradiția îi atribuie fiecărui semn un caracter și o simbolistică proprii, oferite ca hrană pentru reflecție și inspirație.; Articolul →
Semne fixetradiție: Taurul, Leul, Scorpionul și Vărsătorul se află la mijlocul anotimpurilor. Tradiția le leagă de stabilitate, perseverență și loialitate.; Articolul →
Semne mutabiletradiție: Gemeni, Fecioară, Săgetător și Pești vin la finalul anotimpurilor. În tradiție simbolizează flexibilitatea, adaptarea și tranziția.; Articolul →
Semnele de foctradiție: Berbec, Leu și Săgetător sunt semnele de foc. Tradiția le asociază cu energia, entuziasmul, inițiativa și inspirația.; Articolul →
Semnele de Pământtradiție: Taur, Fecioară și Capricorn sunt semnele de Pământ. În tradiție simbolizează spiritul practic, stabilitatea și grija pentru lucrurile concrete.; Articolul →
Taurtradiție: Zodie de pământ și fixă. Tradiția o asociază cu stabilitatea, bucuria de a savura frumosul și căutarea siguranței.; Articolul →
Vărsătortradiție: Zodie de aer și fixă. Tradiția o asociază cu independența, ideile originale și simțul comunității.; Articolul →
Zodia solarătradiție: Este semnul în care se afla Soarele în data nașterii tale. În horoscoapele populare i se spune pur și simplu „zodia ta”.; Articolul →
Zodii cardinaletradiție: Berbec, Rac, Balanță și Capricorn deschid anotimpurile și simbolizează, în tradiție, începuturile, impulsul și luarea inițiativei.; Articolul →
Zodiile de aertradiție: Gemenii, Balanța și Vărsătorul sunt zodiile de aer. Tradiția le asociază cu gândirea, comunicarea, ideile și legăturile dintre oameni.; Articolul →
Zodiile de apătradiție: Racul, Scorpionul și Peștii sunt zodiile de apă. În tradiție sunt asociate cu sentimentul, intuiția, imaginația și empatia.; Articolul →

Case (25)

Ascendent (zodia ascendentă)tradiție: Ascendentul este punctul ecliptic (drumul anual aparent al Soarelui) care răsare la orizontul estic în momentul și locul nașterii. În tradiția astrologică marchează începutul casei întâi și este asociat cu prima impresie și cu stilul exterior.; Articolul →
Casă astrologicătradiție: Casa este una dintre cele 12 diviziuni ale cerului din jurul locului nașterii într-o hartă natală. În tradiția astrologică, fiecare casă este legată de un domeniu al vieții, precum căminul, munca sau relațiile.; Articolul →
Case angulare, succedente și cadentetradiție: Tradiția împarte casele în angulare (1, 4, 7, 10), succedente (2, 5, 8, 11) și cadente (3, 6, 9, 12). Casele angulare sunt considerate cele mai proeminente dintr-o hartă.; Articolul →
Case în semne întregitradiție: În sistemul caselor în semne întregi, prima casă este întregul semn zodiacal care conține Ascendentul, iar fiecare semn următor este casa următoare. Este una dintre cele mai vechi abordări cunoscute.; Articolul →
Ce sistem de case să alegi?AI: Nu există un sistem „corect” unic; astrologii aleg în funcție de școală și obicei. O abordare bună este să compari două sisteme și să observi ce teme rămân constante.; Articolul →
Cuspidătradiție: Cuspida este punctul de graniță în care începe o casă și se termină cea anterioară. De exemplu, în majoritatea sistemelor cuspida casei întâi coincide cu Ascendentul.; Articolul →
Descendenttradiție: Descendentul este punctul care apune la orizontul vestic, exact opus Ascendentului. În tradiția astrologică este vârful casei a șaptea și se asociază cu parteneriatele și cu felul în care relaționăm cu ceilalți.; Articolul →
Eclipticăcer: Ecliptica este drumul anual aparent al Soarelui pe cer – proiecția planului orbitei Pământului pe sfera cerească. Planetele se deplasează aproape de ea, iar zodiacul astrologic se măsoară de-a lungul ei.; Articolul →
Hartă cu ora nașterii necunoscutătradiție: Când ora nașterii nu se cunoaște, Ascendentul și casele nu pot fi stabilite cu încredere. În locul lor se folosește adesea o hartă pentru ora 12:00 sau o lectură a planetelor pe zodii.; Articolul →
IC (Imum Coeli, fundul cerului)tradiție: IC este punctul diametral opus MC, în partea cea mai de jos a hărții, sub orizont. În tradiția astrologică este vârful casei a patra și simbolizează rădăcinile, familia și căminul.; Articolul →
Latitudini înalte și casecer: Dincolo de cercurile polare, unele puncte ale eclipticii nu răsar sau nu apun niciodată. De aceea sisteme precum Placidus nu pot fi calculate acolo, iar în loc de ele se folosesc adesea casele egale sau casele zodiei întregi.; Articolul →
MC (Medium Coeli, Mijlocul Cerului)tradiție: MC este punctul ecliptice care traversează meridianul local în momentul nașterii, în poziția sa cea mai înaltă deasupra orizontului. În tradiția astrologică este legat de vocație, obiective și imagine publică.; Articolul →
Meridian ceresccer: Meridianul ceresc este un cerc mare imaginar care trece prin polii cerești, zenit și nadir; deasupra orizontului merge de la nord, prin zenit, spre sud. Un astru care traversează partea lui superioară se află în punctul cel mai înalt al zilei. MC și IC se află pe el.; Articolul →
Ora nașteriitradiție: Ora exactă a nașterii este datul esențial pentru case. Ascendentul schimbă semnul în medie la aproximativ două ore, așa că și câteva minute pot muta gradul lui.; Articolul →
Orizontcer: Orizontul este linia unde cerul pare să se întâlnească cu pământul. Separă ce este deasupra de ce este sub observator și stă la baza Ascendentului și Descendentului.; Articolul →
Planetă într-o casătradiție: Când o planetă se află în sectorul unei case, tradiția îi asociază simbolistica cu acel domeniu al vieții. Este o interpretare pentru reflecție, nu o prognoză.; Articolul →
Sistem de casetradiție: Un sistem de case este metoda prin care cerul este împărțit în 12 case. Sisteme diferite dau cuspide diferite, așa că aceeași hartă poate arăta ușor diferit în funcție de alegere.; Articolul →
Sistemul de case egaletradiție: În sistemul de case egale, fiecare casă are exact 30°, pornind de la gradul exact al Ascendentului. Este simplu și funcționează și la latitudini mari.; Articolul →
Sistemul de case Kochtradiție: Sistemul Koch este un alt sistem de case bazat pe timp, popular în unele curente ale astrologiei moderne. Ca și Placidus, produce case de mărimi inegale.; Articolul →
Sistemul de case Placidustradiție: Placidus este unul dintre cele mai folosite sisteme din astrologia occidentală. Împarte timpul în care punctele călătoresc între orizont și meridian, așa că rezultă case de mărimi inegale.; Articolul →
Stăpânul caseitradiție: Stăpânul casei este planeta pe care tradiția o asociază cu zodia aflată pe cuspida casei. De exemplu, cu Berbec ascendent, Marte guvernează casa întâi.; Articolul →
Timp sideralcer: Timpul sideral măsoară rotația Pământului în raport cu stelele îndepărtate. Este necesar pentru a stabili ce grad al ecliptice se află pe meridian și la orizont într-un anumit moment.; Articolul →
Unghiurile hărțiitradiție: Cele patru unghiuri sunt Ascendentul, Descendentul, MC și IC. Se calculează din ora și locul nașterii și formează cadrul de bază al unei hărți natale.; Articolul →
Vertextradiție: Vertexul este un punct calculat în partea vestică a hărții, unde ecliptica intersectează primul vertical. Unii astrologi îl folosesc ca punct suplimentar, deși nu face parte dintre cele principale.
Zenitcer: Zenitul este punctul de pe cer aflat chiar deasupra observatorului. Se află pe meridianul ceresc și ajută la înțelegerea modului în care sunt trasate casele pentru un anumit loc.

Aspecte (26)

Aspecttradiție: În tradiția astrologică, aspectul este un unghi anume dintre două planete sau puncte dintr-o hartă, măsurat de-a lungul ecliptice. Tradiția îl citește ca pe o „conversație” simbolică între două teme. Este un limbaj cultural pentru reflecție, nu o cauză a evenimentelor.; Articolul →
Aspect aplicativtradiție: Un aspect aplicativ este acela în care planetele se apropie de unghiul exact. Tradiția îl asociază cu așteptarea și cu o temă care încă se conturează.; Articolul →
Aspect cu o planetă retrogradătradiție: Când o planetă pare să se miște înapoi, aspectele ei pot deveni exacte de până la trei ori. Mișcarea retrogradă este un efect aparent al mișcării Pământului față de planetă. Tradiția o privește ca pe o ocazie de a regândi lucrurile, fără teamă.; Articolul →
Aspect exacttradiție: Un aspect este exact atunci când unghiul dintre două planete coincide cu cel ideal, de exemplu exact 90°. Tradiția vorbește atunci despre tema în forma ei cea mai pronunțată. Momentul exact se calculează din efemeride.; Articolul →
Aspect separativtradiție: Un aspect separativ este acela în care planetele au depășit unghiul exact și se îndepărtează. Tradiția îl asociază cu reflecția și cu încheierea unei teme deja exprimate.; Articolul →
Aspecte de sinastrietradiție: Aspectele de sinastrie sunt unghiurile dintre planetele a două hărți natale. Tradiția le citește ca pe un limbaj simbolic al temelor dintre două persoane. Ele nu decid dacă o relație va funcționa.; Articolul →
Aspecte de tranzittradiție: Aspectele de tranzit sunt unghiurile dintre planetele de azi și planetele dintr-o hartă natală. Tradiția le folosește ca îndemnuri de a reflecta asupra temelor actuale. Ele nu prevestesc evenimente.; Articolul →
Aspecte majore (ptolemeice)tradiție: Cele cinci aspecte majore sunt conjuncția (0°), sextilul (60°), careul (90°), trigonul (120°) și opoziția (180°). Se numesc ptolemeice după Claudiu Ptolemeu, personalitatea antică cu care sunt asociate.; Articolul →
Aspecte minoretradiție: Aspectele minore sunt unghiuri folosite mai rar, precum quincunxul (150°), semisextilul (30°) și semicareul (45°). De obicei au orbe mai strânse și o simbolistică mai subtilă.; Articolul →
Careutradiție: Careul este un aspect de 90°, un sfert de cerc. Tradiția îl asociază cu o tensiune care ne îndeamnă la acțiune. Poate fi privit cu calm, ca o invitație de a reflecta la ce vrem să schimbăm.; Articolul →
Careu în Ttradiție: Careul în T este o configurație în care două planete sunt în opoziție, iar o a treia formează careu cu amândouă. Tradiția o vede ca tensiune dinamică și motivație. Vârful este citit ca tema spre care se îndreaptă atenția.
Chinconxtradiție: Chinconxul, numit și inconjunct, este un aspect de 150°. Leagă zodii care nu au în comun nici elementul, nici modalitatea. Tradiția îl asociază cu adaptarea și cu mici corecturi de direcție.
Conjuncțietradiție: Conjuncția este un aspect de 0°: două planete apar la aceeași longitudine ecliptică. Tradiția astrologică o citește ca pe o îmbinare și o accentuare a temelor lor. Astronomic, este doar o aliniere aparentă, nu o apropiere reală.; Articolul →
Cruce maretradiție: Crucea mare este o configurație de patru planete care formează un pătrat din patru careuri și două opoziții. Tradiția vede în ea multe tensiuni care caută echilibru. Este destul de rară și este citită ca o invitație la răbdare.
Eclipticăcer: Ecliptica este drumul anual aparent al Soarelui pe cer și coincide cu planul orbitei Pământului. Planetele rămân aproape de ea, de aceea aspectele se calculează de-a lungul longitudinii ei.; Articolul →
Elemente și aspectetradiție: Trigoanele leagă zodii din același element, iar sextilele leagă elemente compatibile (foc cu aer, pământ cu apă). Careurile și opozițiile leagă zodii de aceeași modalitate, dar din elemente diferite. Așa leagă tradiția unghiurile de zodii.; Articolul →
Luna Nouă ca conjuncțiecer: La Luna Nouă, Luna se află între Pământ și Soare, aproape la aceeași longitudine ecliptică. Astrologia o numește conjuncție Soare–Lună și o asociază simbolic cu începuturile noi.; Articolul →
Luna plină ca opozițiecer: La Luna plină, Pământul se află între Soare și Lună, care au longitudini ecliptice opuse. Este un eveniment astronomic pe care astrologia îl descrie ca o opoziție Soare–Lună.; Articolul →
Opozițietradiție: Opoziția este un aspect de 180°: două planete se află în părți opuse ale cerului. Tradiția o citește ca pe o temă de echilibru și de privire către cealaltă parte. Luna Plină este o opoziție astronomică binecunoscută între Soare și Lună.; Articolul →
Orbtradiție: Orbul este abaterea permisă, în grade, față de unghiul exact al unui aspect. În tradiție, cu cât orbul este mai strâns, cu atât aspectul este considerat mai „puternic”. Astrologii folosesc valori diferite, deci nu există o regulă unică.; Articolul →
Separare unghiularăcer: Separarea unghiulară este unghiul aparent dintre două obiecte pe cer, măsurat în grade. Este legată de ideea de aspect, dar aspectele se calculează doar din diferența de longitudine ecliptică, nu din separarea unghiulară completă. Nu spune nimic despre cât de departe sunt de fapt obiectele în spațiu.
Sextiltradiție: Sextilul este un aspect de 60°, a șasea parte din cerc. Tradiția îl vede ca armonios și sprijinitor, ca o ușă deschisă pe care o poți trece dacă dorești.; Articolul →
Stelliumtradiție: Stelliumul este un grup de trei sau mai multe planete într-o singură zodie sau casă. Tradiția îl vede ca pe o accentuare a unei teme care atrage o atenție puternică. Practicienii diferă în privința numărului de planete și a orbului luat în calcul.
Trigontradiție: Trigonul este un aspect de 120°, o treime din cerc. Leagă zodii din același element și, în tradiție, sugerează ușurință și curgere firească. Ușurința poate fi și o invitație să nu te complaci prea mult.; Articolul →
Trigon maretradiție: Trigonul mare este o configurație de trei planete care formează un triunghi echilateral din trigoane de 120°. Tradiția îl plasează adesea într-un singur element și îl vede ca talent și ușurință care merită folosite conștient.
Yodtradiție: Yodul este o configurație în care două planete aflate în sextil formează amândouă un chinconx cu o a treia. Tradiția îl asociază cu senzația de căutare a direcției. Porecla „Degetul Destinului” este figurată și nu sugerează nicio predestinare.

Tehnici (15)

Aspectetradiție: Aspectele sunt distanțe unghiulare specifice între planetele dintr-o hartă, precum 0°, 60°, 90°, 120° și 180°. Tradiția le citește ca pe un fel de dialog între planete.; Articolul →
Caseletradiție: Casele sunt 12 diviziuni ale cerului în jurul locului nașterii. Fiecare este legată de un domeniu al vieții, precum locuința, munca sau prietenia.; Articolul →
Cădereatradiție: Căderea este semnul opus exaltării unei planete. În tradiție, înseamnă că planeta se exprimă cu mai puțină ușurință și ne poate invita la mai multă conștientizare.
Demnități esențialetradiție: Demnitățile esențiale sunt un sistem tradițional care descrie cât de confortabil se exprimă o planetă într-un anumit semn. Include domiciliul, exaltarea, exilul și căderea.; Articolul →
Exaltaretradiție: Exaltarea este un semn în care, potrivit tradiției, o planetă este deosebit de onorată și își exprimă calitățile în cea mai bună lumină. De exemplu, Soarele este în exaltare în Berbec.
Exiltradiție: Exilul este semnul opus domiciliului unei planete. Tradiția îl descrie ca pe un loc în care calitățile planetei se exprimă mai greu, o invitație blândă la atenție, nu la îngrijorare.
Guvernare (domiciliu)tradiție: Un guvernator este planeta pe care tradiția o asociază cu un anumit semn, de exemplu Venus cu Taurul. Se spune că planeta este „acasă” acolo.; Articolul →
Hartă compozitătradiție: Harta compozită se construiește din punctele de mijloc dintre planetele corespunzătoare din două hărți natale. În tradiția astrologică este citită ca un portret simbolic al relației în sine.
Întoarcerea lui Saturntradiție: Întoarcerea lui Saturn are loc când Saturn revine în poziția sa natală, în jurul vârstei de 29–30 de ani. Tradiția o asociază cu maturizarea și cu reevaluarea direcției, un timp de reflecție.; Articolul →
MC (Mijlocul Cerului)tradiție: MC (din latină Medium Coeli, „mijlocul cerului”) este punctul în care ecliptica intersectează partea superioară a meridianului local deasupra locului nașterii. Tradiția îl asociază cu vocația și direcția în viață.; Articolul →
Progresiitradiție: Progresiile sunt o tehnică ce deplasează simbolic o hartă natală înainte în timp. Cea mai cunoscută este progresia secundară, în care o zi după naștere reprezintă un an de viață.
Revoluția lunarătradiție: Revoluția lunară este harta calculată pentru momentul în care Luna revine în poziția ei natală, aproximativ o dată pe lună. Tradiția o folosește pentru a reflecta asupra stării și temelor lunii care urmează.; Articolul →
Revoluție solarătradiție: Revoluția solară este harta momentului în care Soarele revine exact în poziția sa natală, în jurul zilei tale de naștere. Tradiția o citește ca pe o temă a anului care urmează, oferită ca inspirație.; Articolul →
Sinastrietradiție: Sinastria compară două hărți natale pentru a explora cum interacționează simbolurile a două persoane. În tradiție este folosită ca punct de plecare pentru o conversație și ca o cale de a ne înțelege mai bine, nu ca verdict asupra unei relații.; Articolul →
Tranzitetradiție: Tranzitele compară locul în care se află planetele acum cu pozițiile dintr-o hartă natală. Tradiția astrologică le privește ca pe îndemnuri de a reflecta asupra momentului prezent, nu ca pe cauze ale evenimentelor.; Articolul →

Istorie (25)

Almagestcer: Tratatul astronomic al lui Ptolemeu, cu un model matematic al mișcărilor Soarelui, Lunii și planetelor, plus un catalog stelar. A servit drept manual de referință timp de secole.
Astrologia babilonianătradiție: În tradiție, erau prevestiri cerești consemnate în Mesopotamia: eclipsele, apariții ale planetelor și alte evenimente erau citite ca semne privind regatul. Horoscoapele personale au apărut mai târziu.; Articolul →
Astrologia elenisticătradiție: O tradiție apărută în Egipt și în zona mediteraneeană după Alexandru cel Mare, îmbinând idei babiloniene, grecești și egiptene. Ascendentul, casele și aspectele astrologiei occidentale provin din ea.; Articolul →
Astronomia babilonianăcer: Observații sistematice ale cerului, păstrate pe tăblițe de lut de preoți-scribi din Mesopotamia antică. Se numără printre cele mai vechi înregistrări scrise de lungă durată ale mișcărilor Lunii și ale planetelor.; Articolul →
Ayanamshatradiție: Diferența unghiulară dintre zodiacul tropical și cel sideral. Crește lent din cauza precesiei și există în mai multe variante, cea mai cunoscută fiind Lahiri.; Articolul →
BaZi (Cei patru stâlpi)tradiție: O tradiție chineză care descrie momentul nașterii prin patru perechi de caractere: anul, luna, ziua și ora. Servește ca limbaj simbolic, nu ca prognoză științifică.; Articolul →
Calendar lunisolarcer: Un calendar care urmărește atât fazele Lunii, cât și anul solar, adăugând ocazional o lună suplimentară. Calendarul chinezesc tradițional este construit astfel.
Cele cinci elemente (Wu Xing)tradiție: Un sistem chinezesc format din Lemn, Foc, Pământ, Metal și Apă, care completează anii animalelor. Elementele descriu cicluri de schimbare, nu substanțe fizice.; Articolul →
Claudius Ptolemeucer: Savant greco-roman din Alexandria, secolul al II-lea e.n., autor al Almagestei și al Tetrabiblosului. Modelul său cu Pământul în centru a dominat secole întregi, până când a fost înlocuit de astronomia modernă.; Articolul →
Dashatradiție: Un sistem din Jyotish care împarte viața în perioade legate de diferite planete. Cel mai cunoscut este dasha Vimshottari. În tradiție, fiecare perioadă este asociată cu temele planetei sale; aici le propunem ca prilejuri de reflecție.; Articolul →
Eclipticăcer: Drumul anual aparent al Soarelui printre stele. Pe ea se sprijină atât sistemul de coordonate ecliptice folosit în astronomie, cât și sistemele zodiacale.; Articolul →
Enūma Anu Enliltradiție: O importantă serie babiloniană de tăblițe cu semne cerești. În tradiție, reunește mii de interpretări ale semnelor văzute pe cer.; Articolul →
Horoscoptradiție: Cuvântul grecesc însemna inițial „observator al orei” și se referea la punctul de răsărit al ecliptice într-un anumit moment. Astăzi înseamnă o interpretare sau o hartă astrologică.; Articolul →
Istoria astrologieitradiție: Povestea felului în care observarea cerului în Mesopotamia, Grecia, India și China a dat naștere unor tradiții simbolice diferite. Mult timp astronomia și astrologia au mers împreună, apoi s-au despărțit.; Articolul →
Jyotishtradiție: Tradiția astrologică indiană, sau vedică; numele înseamnă „știința luminii”. Folosește zodiacul sideral și propriile sisteme de perioade și de stații lunare.; Articolul →
Model geocentriccer: O viziune străveche conform căreia Pământul se află în centrul universului, iar Soarele, Luna și planetele se rotesc în jurul lui. Astăzi știm că planetele orbitează în jurul Soarelui.
MUL.APINcer: Un compendiu babilonian cuneiform despre stele, constelații și observații ale cerului. Arată cum descriau observatorii antici drumurile Soarelui, ale Lunii și ale planetelor.
Nakshatratradiție: În Jyotish, cele 27 de conace lunare prin care trece Luna de-a lungul zodiacului. Fiecare are un nume și o semnificație simbolică proprii în tradiție.; Articolul →
Precesia echinocțiilorcer: O lentă legănare a axei Pământului, care deplasează punctul echinocțiului printre stele. Un ciclu complet durează aproximativ 26.000 de ani.; Articolul →
Rahu și Ketutradiție: În Jyotish, nodurile lunare, tratate drept „planete umbră”. Astronomic, sunt punctele în care orbita Lunii intersectează ecliptica.; Articolul →
Tetrabiblostradiție: Lucrarea în patru cărți a lui Ptolemeu, care expune astrologia așa cum era înțeleasă în vremea sa. În tradiție este un text fondator, deși nu reprezintă o dovadă științifică.; Articolul →
Zodiaccer: O fâșie de cer în jurul ecliptice, calea aparentă a Soarelui, prin care călătoresc Soarele, Luna și planetele. Este împărțită în mod tradițional în 12 părți.; Articolul →
Zodiac chinezesctradiție: Un ciclu de 12 animale, fiecare legat de un an din calendarul lunisolar. În tradiție oferă un mod simbolic de a descrie caracterul.; Articolul →
Zodiac sideraltradiție: Un sistem în care semnele sunt măsurate în raport cu stelele fixe. Este folosit în astrologia vedică și în prezent diferă de cel tropical cu aproximativ 24°.; Articolul →
Zodiac tropicaltradiție: Sistem în care Berbecul începe la echinocțiul de martie. Urmează anotimpurile, nu stelele din fundal, și este sistemul principal în astrologia occidentală.; Articolul →

AI (26)

Agent AIAI: Un sistem AI care poate parcurge singur o serie de pași, de exemplu să deschidă site-uri și să adune informații, pentru a îndeplini o sarcină.; Articolul →
AI și observarea ceruluiAI: Astronomii folosesc AI pentru a sorta seturi mari de imagini și date. Deciziile și verificarea rămân în seama oamenilor de știință.; Articolul →
Asistent AIAI: Un program de chat care răspunde la întrebări și ajută la sarcini în limbaj natural. Este util pentru idei, dar lucrurile importante trebuie verificate.
Astronomie vs astrologiecer: Astronomia este știința corpurilor cerești și a Universului. Astrologia este o tradiție culturală care le oferă o semnificație simbolică.; Articolul →
Bibliotecă de efemeridecer: Un pachet software care calculează pozițiile Soarelui, Lunii și planetelor pentru un moment dat, folosind modele matematice.; Articolul →
Calcul vs povestireAI: Pozițiile planetelor se calculează matematic, în timp ce interpretarea este povestire. Buna practică este să iei calculul din efemeride și să lași AI-ul doar să explice.; Articolul →
Date de nașteretradiție: Data, ora și locul nașterii, baza pentru întocmirea unei hărți natale. În tradiția astrologică, ora exactă schimbă Ascendentul și casele.; Articolul →
Date personaleAI: Orice informație care te poate identifica, precum numele, data, ora și locul nașterii. Împărtășește-le cu grijă și doar când este necesar.; Articolul →
Date structurateAI: Informații organizate într-un format clar și previzibil, astfel încât calculatoarele să le poată citi ușor. Ele ajută motoarele de căutare și AI-ul să înțeleagă o pagină.
Efemeridă (efemeride)cer: Tabele sau date cu pozițiile calculate ale corpurilor cerești în timp. Ele stau la baza atât a hărților astronomice ale cerului, cât și a calculelor astrologice.; Articolul →
Etica horoscopului AIAI: Principii pentru o utilizare onestă și grijulie: îl marchezi clar ca inspirație, nu oferă sfaturi despre sănătate, bani sau destin și respectă datele personale.; Articolul →
Fapt sau interpretareAI: Un fapt poate fi verificat prin observații și surse. O interpretare este o lectură în cadrul unei tradiții și oferă un punct de vedere, nu un eveniment dovedit.; Articolul →
Gaia (catalogul stelar al ESA)cer: O misiune ESA care a măsurat pozițiile și mișcările unui număr uriaș de stele. Datele ei ajută la crearea unor hărți precise ale cerului.; Articolul →
GEO (generative engine optimization)AI: Practici care fac conținutul clar și de încredere, astfel încât asistenții AI să îl poată înțelege și cita. Nu garantează niciun rezultat.; Articolul →
Halucinația modeluluiAI: Situația în care un AI inventează un fapt, un număr sau o sursă care sună convingător, dar nu este adevărat. De aceea afirmațiile importante merită verificate.; Articolul →
Hartă natalătradiție: O diagramă a cerului în momentul și locul nașterii. În tradiția astrologică este citită ca o imagine simbolică pentru reflecție, nu ca o sentință.; Articolul →
Hipparcos (catalog)cer: O misiune spațială ESA care a măsurat pozițiile stelelor, predecesoarea misiunii Gaia.; Articolul →
Horoscop AIAI: Un horoscop în care inteligența artificială aranjează și explică simboluri astrologice pe baza datelor pe care le oferi. Este un text pentru inspirație și reflecție, nu o prezicere a destinului.; Articolul →
Inteligență artificială (AI)AI: Sisteme informatice care îndeplinesc sarcini asociate de obicei gândirii umane, precum recunoașterea tiparelor sau lucrul cu limbajul. Nu sunt oameni și nu înțeleg lumea așa cum o înțelegem noi.; Articolul →
llms.txtAI: Un fișier text simplu propus pentru site-uri, care descrie pe scurt conținutul acestora pentru sistemele AI. Nu este un standard oficial și nu toți îl folosesc.
Model lingvistic mare (LLM)AI: Un program antrenat pe o cantitate uriașă de text, care prezice cuvintele următoare probabile și astfel construiește răspunsuri. Poate suna sigur pe sine și totuși să greșească.; Articolul →
PromptAI: Întrebarea sau instrucțiunea pe care o scrii unui AI. Cu cât este mai clară și mai precisă, cu atât răspunsul tinde să fie mai util.; Articolul →
schema.orgAI: Un vocabular comun de marcare pe care site-urile îl folosesc pentru a-și descrie conținutul într-un mod care poate fi citit de mașini, de exemplu ca articol, eveniment sau întrebare.
Traducerea termenilor cu AIAI: Traducere automată a conceptelor astronomice și astrologice. Este utilă, dar termenii merită verificați de două ori, deoarece același cuvânt poate avea sensuri diferite.
Transparența AIAI: Claritate cu privire la momentele în care un text a fost creat cu ajutorul AI, la sursa datelor și la limitele lor. Astfel, cititorii pot judeca singuri.; Articolul →
Verificarea faptelorAI: Compararea afirmațiilor cu surse de încredere, precum NASA sau ESA. Este deosebit de importantă în cazul răspunsurilor generate de AI.; Articolul →

Pozițiile din Astronativa sunt exacte astronomic. Interpretarea este pentru inspirație. · Glosar · Termeni · Confidențialitate · Mulțumiri