✦ AstronativaEnciclopedie · Български · English · Español · Português · Français · Deutsch · Italiano · Nederlands · Svenska · Dansk · Norsk

Cerul — astronomie

Solstițiul: cea mai lungă și cea mai scurtă zi

Solstițiul este momentul în care Soarele ajunge în punctul cel mai nordic sau cel mai sudic față de ecuatorul ceresc. Se petrece de două ori pe an, în jurul datelor de 21 iunie și 21 decembrie. Cauza este înclinarea axei Pământului, de aproximativ 23,4°, nu o schimbare a distanței față de Soare.

Ce este un solstițiu

Solstițiul este momentul în care Soarele atinge cea mai mare distanță unghiulară la nord sau la sud de ecuatorul ceresc. Această distanță este de aproximativ 23,4°, la fel ca înclinarea axei Pământului. Cuvântul vine din latinescul sol (Soare) și sistere (a sta pe loc): în zilele din jurul solstițiului, înălțimea Soarelui la amiază aproape că nu se schimbă, ca și cum s-ar opri o clipă înainte să se întoarcă.

Au loc două solstiții pe an, în jurul datelor de 20–21 iunie și 21–22 decembrie. Solstițiul este un moment exact, nu o zi întreagă. Când oamenii spun „cea mai lungă zi”, se referă la ziua din calendar în care cade acel moment. Data se poate deplasa ușor de la un an la altul, pentru că anul calendaristic nu coincide exact cu anul astronomic, iar anii bisecți corectează această diferență. De la un loc la altul, data poate diferi din cauza fusurilor orare.

De ce o zi este cea mai lungă sau cea mai scurtă

Anotimpurile și schimbarea duratei zilei vin din înclinarea axei Pământului. Axa indică aproape aceeași direcție în spațiu pe toată durata mișcării Pământului în jurul Soarelui, așa că într-o parte a anului emisfera nordică este înclinată spre Soare, iar în cealaltă parte, în direcția opusă.

O idee greșită frecventă este că vara se întâmplă când Pământul este mai aproape de Soare. În realitate, Pământul este cel mai aproape de Soare la începutul lunii ianuarie, în plină iarnă a emisferei nordice. Schimbarea distanței are un efect mic în comparație cu înclinarea.

Punctele cele mai înalte și cele mai joase ale Soarelui

Pe parcursul unui an, Soarele trasează pe cer un drum numit ecliptică. Ea este înclinată față de ecuatorul ceresc, de aceea Soarele urcă mai sus și coboară mai jos pe cer de-a lungul anului.

La jumătatea drumului dintre ele, când Soarele traversează ecuatorul ceresc, apar echinocțiurile. Împreună, aceste patru puncte încadrează anotimpurile.

Emisfera nordică și emisfera sudică

Solstițiile sunt opuse în cele două emisfere. Când emisfera nordică are solstițiul de vară în iunie, cea sudică are solstițiul de iarnă, iar în decembrie este invers. În Australia sau în Chile, cea mai lungă zi cade în jurul lunii decembrie.

Cât de mult se schimbă durata zilei depinde de latitudine:

Un detaliu care trece adesea neobservat

Cea mai scurtă zi nu coincide cu cel mai devreme apus, iar cea mai lungă zi nu coincide cu cel mai târziu apus. La latitudinile medii din emisfera nordică, cel mai devreme apus are loc la începutul lui decembrie, iar cel mai târziu răsărit la începutul lui ianuarie. Motivul este că timpul solar, cel arătat de un ceas solar, se abate în cursul anului de la timpul uniform al ceasurilor noastre, un efect numit ecuația timpului. Durata totală a luminii zilei este însă într-adevăr cea mai mică la solstițiul din decembrie.

Solstițiile în monumentele străvechi

Multe societăți străvechi au construit având în vedere aceste momente. Studiul unor astfel de legături dintre construcții și cer se numește arheoastronomie.

Poate nu vom afla niciodată pe deplin ce însemnau aceste aliniamente pentru constructorii lor. Cercetătorii sunt prudenți: alinierea poate fi măsurată, în timp ce semnificația ei rămâne un subiect de studiu.

Sărbători în jurul solstițiilor

Solstițiile au fost de multă vreme prilejuri de sărbătoare. Acestea sunt tradiții culturale, nu fapte astronomice:

Pe scurt

Solstițiile arată cum este înclinat Pământul față de Soare. Sunt cel mai clar semn vizibil al ritmului anual al luminii: de la cea mai scurtă zi, după care lumina începe să crească, la cea mai lungă, după care scade treptat. Pentru imaginea de ansamblu, vezi și Soarele.

Întrebări și răspunsuri

Când este cea mai lungă zi din an?

În emisfera nordică, cea mai lungă zi este la solstițiul din iunie, în jurul datei de 20–21 iunie. În emisfera sudică, cea mai lungă zi este în jurul datei de 21–22 decembrie.

De ce este ziua cea mai scurtă în decembrie?

Axa Pământului este înclinată cu aproximativ 23,4°, iar în decembrie emisfera nordică este înclinată în direcția opusă Soarelui. Soarele rămâne jos, drumul lui pe cer este scurt, iar lumina zilei este la minimum.

Este solstițiul o zi întreagă sau un moment?

Este un moment exact, în care Soarele ajunge în punctul cel mai nordic sau cel mai sudic. Ziua în care cade acel moment se numește ziua solstițiului.

Este Pământul mai aproape de Soare vara?

Nu. Pământul este cel mai aproape de Soare la începutul lunii ianuarie. Anotimpurile sunt provocate de înclinarea axei, nu de distanță.

Articole conexe

Echinocțiul: primăvara și toamnaDe ce avem anotimpuriEcliptica: drumul Soarelui pe cerSoarele: steaua noastră

Surse

Vezi cerul de deasupra ta acum →
DistribuieFacebookViberWhatsAppTelegramXE-mail

Pozițiile din Astronativa sunt exacte astronomic. Interpretarea este pentru inspirație. · Glosar · Termeni · Confidențialitate · Mulțumiri